DOUĂ PRINCIPII INDISPENSABILE ÎN INVESTIȚIILE PE TERMEN LUNG

INTRODUCERE

Când discut despre investiții cu potențiali clienți, observ că aceștia au noțiuni fixe despre ce înseamnă o investiție și cum poate fi ea făcută. Culmea, găsesc că cei cu nivelul de educație financiară scăzut sunt mai predispuși la a nu lua în considerare o părere informată și documentată…o altă părere decât a lor. 

Deseori mă găsesc cumva între ciocan și nicovală, între dorința de a împărtăși informații care pentru mine sunt clare și de bun simț și realizarea că acele informații trec pe lângă persoana pe care vreau să o ajut. Ca și consilier financiar, cu cât educația financiară a interlocutorului este mai slabă, cu atât te lupți mai mult cu morile de vânt.

În acest sens observ că predomină două tendințe eronate de gândire despre investiții:

  1. Cea mai bună investiție sunt imobiliarele. Nu are rost să dezvolt prea mult subiectul acesta pentru că sunt o mulțime de bloguri și informații pe internet ce tratează acest subiect.

Dar gândirea generală este următoarea: Cumpăr un apartament (de cele mai multe ori cu credit….pe 30 ani și rată de cel puțin 1000 lei pe lună), îl dau în chirie, el se achită singur și la sfârșit rămân cu apartamentul și cu venit pasiv din chirie.  Acest mod de a gândi pare un fel de Mecca al investițiilor pentru români, cu 80% din averile românilor fiind concentrate în imobiliare.

Nu mă înțelegeți greșit, nu sunt împotriva investițiilor în imobiliare, sunt împotriva modului superficial de a gândi.

  1. Investițiile nu se fac cu sume modice. Cele mai bune investiții sunt alea în care aștepți momentul și ai prins ”buf-ul”. Ce inseamnă un ”buf”? Dacă sunteți din Constanța, e imposibil să nu știți, dacă sunteți din România, vă puteți imagina. Este plină țara de ”investitori” de genul, unii care au avut succes. 

Eu nu vreau să vorbesc despre aceștia. Nu vreau să vorbesc despre șmecherie, despre lăcomie și de ”hustle-ul” dus la extrem pentru a deveni bogat. Ce vreau eu în schimb este să le explic oamenilor de rând, celor care merg zi de zi la muncă și nu doresc să-și complice viața cu un domeniu vast, cum pot să-și împartă bugetul astfel încât în 30 ani să nu aibă problemele pensionarilor de astăzi și chiar să atingă independența financiară.

Pentru a realiza acest lucru este necesar să investiți pe termen lung.  Și nu doar în imobiliare sau în afaceri de tipul ”buf”. În articolul https://milenialulroman.eu/investitiile-in-4-pasi-simpli-2/ am făcut o scurtă clasificare a investițiilor în funcție de risc. Imobiliarele veți vedea că sunt situate la Risc Mediu, iar afacerile ”buf”, deși nu sunt în clasificare, fiind un termen colocvial general, le-aș situa la investiții cu Risc Ridicat

Unde să investiți? În piețele financiare bineînțeles. În piețele din România, SUA, Europa, China….oriunde vă face plăcere, atât timp cât investiți. 

Veți spune că este riscant. Nu este. Veți spune că nu aveți destui bani. Aveți destui bani. Veți spune că nu știți cum. Aveți la îndemână dispozitive ce vă oferă instantaneu toată înțelepciunea omenirii la un ecran distanță. Totul este să vreți și să o faceți cu cap.

Când vorbim de investițiile pe termen lung, timpul este cel mai important factor. Riscul de moment al piețelor, crizele care vin și pleacă, evenimentele politice ce afectează lumea nu sunt decât zgomot de fundal, atât timp cât înțelegeți două principii de bază:

  • DOBÂNDA CAPITALIZATĂ

Ce este dobânda capitalizată? ”A opta minune a lumii…”, spunea Einstein. 

De dobânda simplă sunt sigur că ați auzit cu toții. Nici dobânda capitalizată(se mai întâlnește și ca dobânda compusă) nu mai este un concept magic disponibil doar economiștilor. În termenii cei mai simpli, dobânda capitalizată este dobândă la dobândă. Totuși foarte puțini oameni, din afara sferei finanțelor știu ce înseamnă și cum să-i folosească adevărata putere. 

De ce? Pentru că dobânda capitalizată presupune să vezi valoarea viitoare a unei sume de bani, a unui activ sau a unui imobil, nu valoarea prezentă. Este un principiu folosit de toate instituțiile financiare pentru a-și gestiona investițiile. 

Aș putea să scriu un articol lung despre cum se calculează, să vă arăt formulele etc, dar prefer să vă explic principiul de bază și să vă ofer un model de calculator de randamente ce folosește dobânda compusă. 

De dragul simplității haideți să luăm o situație în care un om investește 10000 de lei, pe o perioadă de 4 ani de zile(Anul 1 fiind anul investiției), la o dobândă medie de 10%. În ilustrația următoare veți vedea cum arată rezultatul și folosind dobânda simplă, dar și cu dobânda capitalizată.

Putem observa că dacă folosim dobânda simplă, rezultatul la sfârșitul perioadei va fi de 14000 lei, pe când folosind dobânda compusă, în aceeași perioadă avem 14641 lei. Poate nu veți considera că după 4 ani de compunere o diferență de 641 lei între cele două situații are mare relevanță, dar dacă facem același calcul pentru o perioadă de 10 ani avansul va fi de 5937 lei.

Dobânda compusă are un efect asemănător bulgărelui de zăpadă: cu cât îl rostogolești mai mult, cu atât devine mai mare. Aceasta se manifestă prin creșterea valorii activului deținut(mobiliar sau imobiliar) sau prin reinvestirea profitului scos dintr-un activ. 

Acum haideți să vedem ce s-ar fi întâmplat dacă cineva ar fi investit 1000 lei (sau echivalentul) în anul 1998 în indicele BET(pentru cei care nu știu, indicele BET este indicele pieței bursiere românești, format din cele mai puternice companii românești listate la bursă). Știu că într-un astfel de calcul sunt mai multe variabile de luat în considerare, dar scopul exercițiului este exemplificarea puterii dobânzii capitalizate, astfel vom ignora inflația și denominarea, comisioanele sau impozitul pe profit.

În graficul de mai sus putem observa evoluția indicelui BET de la inaugurare până în prezent. Presupunând că am fi putut investi într-un fond Index în ianuarie 1998(deși atunci nu erau disponibile astfel de fonduri la noi), la câteva luni de la inaugurarea indicelui BET la un preț pe unitate în lei echivalent cu valoarea în puncte a indicelui, am fi avut: 1000lei / 759p = 1.32 unități.

Dacă am fi păstrat aceste unități până în ziua de azi, valoarea lor ar fi atins un nivel maxim în 2008(când indicele a atins un maxim peste 10800p), echivalentul unei sume de peste 14256 lei, iar dacă unitățile ar fi fost păstrate până în ziua de azi, valoarea acestora ar fi depășit 12300 lei. 

Aceasta este puterea dobânzii capitalizate! Deși în acest articol m-am ferit să exprim randamentele în procentaje, folosind strict calcule simple pentru a fi pe înțelesul tuturor, acum menționez că în 22 ani randamentul a fost de peste 1200%.

O parte din voi veți spune ”Bine, bine….dar valoarea indicelui BET este mai mică decât era în 2008, deci în ultimii 12 ani aș ieși în pierdere”. Este adevărat, conform graficului valoarea indicelui este mai mică în prezent decât în 2008. Despre motivele acestui lucru, despre cum se calculează indicele BET și de ce este mai mică valoarea în prezent voi scrie într-un articol special dedicat acestui indice. 

Totuși acesta este momentul perfect pentru a discuta despre al doilea principiu indispensabil investițiilor pe termen lung în piețele financiare.

  • EFECTUL COST AVERAGE

Ce este efectul cost average?

Traducerea clasică ar fi costul mediu al unui activ, sau prețul mediu la care am cumpărat acel activ. Pentru a face media prețului unui activ, presupune să-l fi cumpărat de cel puțin două ori, deci….o acțiune repetată.

Exact asta reprezintă cost average: acțiunea repetată de a cumpăra pe termen lung, cu aceeași sumă de bani un activ al cărei valoare crește sau scade. Valoarea prezentă este irelevantă, atât timp cât valoarea viitoare știm sigur că va fi mai mare. 

Vom relua exemplul cu indicele BET, dar de această dată persoana va investi în prima zi a fiecărui an suma de 1000 lei. Știm deja că BET în ultimii 12 ani nu a reușit să atingă maximul din 2008. Haideți totuși să vedem care ar fi valoarea totală a investițiilor.

Conform graficului de mai sus, cu 1000 lei investiți la prețurile din grafic, aferente primei sesiuni de tranzacționare din fiecare an, numărul total de unități rezultat este 13.15. Care credeți că este valoarea acestor unități în momentul de față?  Simplu: 13.15 * 9300 = 122 295 lei, la o sumă investită de 22000 lei pe întreaga perioadă de 22 ani. Un randament de 455%, în condițiile în care valoarea indicelui încă nu a depășit nivelul maxim din 2008. 

Când folosim cost average mai mult contează ca piața să se miște și mai puțin direcția în care se mișcă…și după cum vedeți, piața din România s-a mișcat de la inaugurare.

Ce spuneți? Este oare atât de greu să investiți 1000 lei pe an pe termen lung? Este oare atât de inaccesibil pentru oamenii de rând să economisească măcar 84 lei pe lună pentru viitorul lor? 

Dar 1000 lei pe lună? Cum credeți că ar arăta finanțele voastre dacă ați investi 1000 lei pe lună într-un fond Index sau ETF timp de 30 ani, în loc să achitați rata la un apartament dat în chirie? Răspunsul s-ar putea să vă uimească.